Moda.. Voi ce parere aveti ? Eu ..

Cred că a apărut odată cu societatea.Modă ,tendinţe, stil şi originalitate.Cuvinte foarte des întâlnite astăzi.Am putea spune că moda a devenit un punct de vedere destul de important în stilul nostru de viaţă.Sunt persoane care se inspiră,creează modele,se ghidează după diferite reviste de modă.Părerea mea este că în spatele îmbrăcăminţii sunt adevărate calităţi ale femeii naturale,feminine,elegante şi cu atitudine pe care  unele haine le pot pune sau nu în evidenţă.

       Farmecul,eleganţa şi atitudinea sunt deasupra modei.Nu sunt de acord cu persoanele care poartă haine doar ca sa fie la modă,fara a li se potrivi stilul.Îmi plac persoanele care ştiu cum să se îmbrace după posibilităţi,conform siluetei,vârstei şi ocaziilor,nu neapărat cu ceva la modă,ci cu ceva ce dă farmec,ce întregeşte personalitatea.

              Se spune că gusturile nu se discută .. Oare? Fiecare trebuie să ştie ce-l avantajează; la modă nu eşti neapărat dacă porţi ultimele creaţii vestimentare,poţi fi la modă şi prin simplitate,făcând loc tandreţei si personalităţii .

`Puntea dintre ani .. sfarsit de liceu ..

  

Vine o vreme ..când trebuie să tragi o linie şi să mergi mai departe.Am impresia că în ultima vreme timpul se scurge mult prea repede.Câteva zile şi încă un calendar s-a umplut, făcându-i loc următorului.Sfârşit de an scolar şi totodată pentru mine sfârşitul liceului. Este un final,insă,urmat de un nou început.Anul acesta a fost cu totul şi cu totul special.Poate că în acest an am cele mai multe emoţii.Este anul în care se încheie o etapă atăt de frumoasă din viaţa mea,dar şi anul în care trebuie să trec peste încercările grele ale examenelor:bac-ul,admiterea.

Ultimul an din viaţa mea de licean mă face să mă gândesc la viitor, la facultate, la viaţa de student care are  şi ea frumuseţea ei; şi,de ce nu şi la viitoarea carieră profesională-toate acestea îmi dau mari emoţii.Acest sfârşit de an îmi ridică şi o mulţime de întrebări.Constat că a mai trecut un an din viaţa, mai mult ,sau mai puţin plin de evenimente.M-a marcat într-un anume fel?Mi-a schimbat modul de viaţă?Sunt mai înţeleaptă, mai sigură pe mine?Am învăţat din greşelile pe care le-am făcut?Eu consider că da..

 În perioada liceului am învăţat cele mai multe lucruri şi pot spune că am descoperit cei mai buni colegi care, pe parcurs au devenit prieteni adevăraţi, dar şi cei mai buni profesori.În toţi aceşti ani am avut parte doar de profesori cu dăruire, care şi-au luat munca în serios şi au dorit să scoată din noi absolvenţi,şi care să ştie ce drum  să aleagă mai departe.

Au trecut 12 ani de şcoală,au trecut atât de repede; îmi va fi dor de tot, de colegi,de domnii profesori, care acum ,pe ultima sută de metrii au devenit atât de înţelegători.Timpul trece,îmi pare că a început numărătoarea inversă a orelor de curs şi îmi doresc din tot sufletul să mai rămân aici, în aceaşi bancă de la fereastră alături de colegii mei, însă nu se poate .Este un capitol din viaţă pe care trebuie să îl depăşeşti.Urmează alt capitol , cu fiecare dintre noi pe drumuri separate, spre maturitate; urmează ca noi să ne construim viaţa pe baza a tot ce am primit de la domnii profesori din liceu, pentru care, cum spuneam, am doar cuvinte de laudă.Totul a fost cu un scop; chiar şi “răutatea” dumnealor.

Din liceu , am doar amintiri frumoase.Îmi pare atăt de rău că timpul a trecut atât de repede, şi niciodată nu o să mă mai întâlnesc cu aceşti ani.

Ultima scenă a încheierii vieţii de licean pentru o generaţie de tineri este marcată de seara magică a banchetului, ca un moment  de rămas bun , unde vom avea ocazia de a închina un pahar cu profesorii noştrii ,cărora le vom mulţumi pentru bucuriile învăţate în cei patru ani.Sunt sigură ca va fi o seară de care ne vom aminti,peste ani, cu drag.

Pentru mine, sunetul clopoţelului va deveni o amintire de neuitat, momentul absolvirii îmi va marca sfârşitul unei perioade din viaţa mea, dar şi începutul uneia noi.